Trekking Albania – Parcul Național Valbona și Parcul Național Teth (08-18.09.22)

Published by Marius C. Popa on

Albania, una din ultimele comori turistice ale bătrânului continent, încă, puțin cunoscută publicului larg.

O țară a contrastelor, unde Alpii Dinarici impresionează prin sălbăticie și verticalitate, unde satele poartă haina tradițiilor seculare și nu în ultimul rând, locul unde cultura europeană se îmbină armonios cu cea asiatică, dând viață unei comunități bogată cultural de o diversitate impresionantă, dornică de a te face să te simți cât mai bine, cât mai acasă.

După 1100 de kilometri parcurși în două zile, tranzitând Serbia și Kosovo și cu o noapte petrecută în Niș, am ajuns în perla Albaniei de nord: Parcul Național Valbona, o vale montană înconjurată de vârfuri semețe ale Alpilor Albanezi, mai numiți și Prokletije (Munții Blestemați), parte din lanțul Alpilor Dinarici.
Am rămas profund marcați de frumusețea zonei și de liniștea locului.

Albania este (încă) o țară puțin cunoscută turismului de masă ( în special zona de munte) tocmai din acest motiv poți avea o experiență turistică autentică în câteva din cele mai puțin umblate locuri ale Europei.
Locul unde am petrecut trei nopți. Liniște și multă frumusețe.

Gazdele noastre, o familie de albanezi musulmani, ne-au făcut să ne simțim ca acasă, savurând mâncare tradițională din produse locale. Ne-au impresionat cu modestia, curățenia și bunăvoința lor. Oameni simpli cu suflet mare.

Casa de piatră din stânga imaginii este casa veche și prezintă stilul tradițional de construcție din zona montană a Albaniei.
Ziua cu numărul trei a presupus prima ascensiune alpină.

Pe un traseu recent marcat pe care nu am întâlnit țipenie de om, am urcat înspre vârful Maya cet Harushes 2421 metri. Urma o zi lungă, de 10 ore cu 1400 de metri diferență de nivel pozitivă.
Peisajul începe să fie din ce în ce mai spectaculos. Vremea ideală.
Valea Valbona, principala vale din Parcul Național Valbona.

În centru stânga creasta zimțată este pasul Valbona, sau trecerea înspre Parcul Național Teth, obiectivul nostru din partea a doua a turului.

În centru dreapta avem cel mai înalt vârf al Alpilor Albanezi, vârful Maja Jezerces 2694 metri.
Luăm altitudine și urmăm marcajele, în lipsa potecilor. Este rar să întâlnești trasee montane unde ai marcaje dar lipsește poteca.

Explicația este simplă, administrația parcului a cerut ajutorul Clubului Alpin German pentru a marca o serie de trasee noi pentru a diversifica oferta și pentru a crește atractivitatea zonei.

Sunt foarte multe trasee nemarcate în zonă, extrem de spectaculoase, care sunt cunoscute doar de către localnici.

Hărțile de calitate sunt rare iar informațiile legate de aceste trasee puține, tocmai din acest motiv localnicii încă joacă un rol important în sfătuirea/informarea turiștilor.
Vârful Maja e Pecmares 2468 metri.

Vederea de pe vârful Maja Cet-Harushes 2421 metri, direcția nord.

Vederea de pe vârful Maja Cet-Harushes 2421 metri, direcția sud.

Poza de grup de pe vârful Maja Cet-Harushes 2421 metri.
Raiul este pe pământ, nu-l mai căutați în altă parte.
Ziua cu numărul patru a presupus parcurgerea unui alt traseu solicitant, de data aceasta obiectivul zilei a fost vârful Maja E Rosit (Rosni Peak) 2525 metri, un vârf impunător, spectaculos, pe granița Albaniei cu Muntenegru.
Un traseu mai popular față de cel din ziua precedentă unde am întâlnit grupuri de kosovari, irlandezi, nemți și români.

Am rămas plăcut impresionați de gustul și atenția la detalii a albanezilor. Știu să facă turism.

La altitudinea de 1900 metri am întâlnit o stână unde locuia pe timp de vară un cuplu de bătrânei. Aceștia au amenajat lângă stână, pentru turiști, un frumos și util foișor iar la prețul modic de 1 euro, puteai savura o cafea la ibric absolut delicioasă.

Locurile de popas de pe trasee sunt frumos amenajate, din lemn, cu gust. Găsim coșuri de gunoi, băncuțe, adăposturi, izvoare frumos amenajate.
Continuăm ascensiunea spre vârful Rosit, respectiv granița cu Muntenegru.

Datorită unui front de nori încruntat, de la altitudinea de 2200 metri, de pe granița cu Muntenegru, am decis să coborâm. Mai aveam 300 de metri diferență de nivel, aproximativ 1 oră până pe vârful Rosit.

Coborârea a fost o decizie inspirată, în minutele imediat următoare a pornit o ploaie rece, cu vânt puternic care a ținut aproximativ 2 ore, problematică pentru altitudinea și expunerea traseului.

Ultima noapte de cazare în Valbona și produsele tradiționale albanze pregătite ca la mama acasă de gazdele noastre de la pensiune.
Ziua cu numărul cinci a presupus transferul nostru din Valbona în Parcul Național Teth. T

Am decis ca acest transfer să-l facem cu bacul, prin canionul Drin, unul din cele mai mari canioane ale Europei de sud-est.

Ziua cu numărul șase ne-a găsit în Teth, cândva considerat unul din cele mai izolate locuri ale planetei.

Teth este un sat de albanezi catolici și este considerat un sanctuar religios. În trecut a fost locul unde diferiți capi de familii, care prin datina cutumelor ajungeau să fie urmăriți și asasinați de familiile rivale, își găseau adăpostul. În Teth, prin lege divină, nimeni nu putea fii asasinat.

În fotografie, biserica din centrul satului, înconjurată de Alpii Albanezi, o perspectivă inedită.

În ziua cu numărul șase am făcut mai multe drumeții scurte pentru a vizita obiectivele naturale și istorice din jurul Teth-ului.

În fotografie, Syri I Kalter sau Ochiul albastru, un bazin calcaros cu apă turcoaz, care atrage admirația oricărui turist.

Canionul pietrelor roșii, un impresionant labirint de lapiezuri și văi carstice, o adevărată operă de artă a naturii.
Satul Teth și biserica medievală.
Cascada Grunas

Și asfințitul surprins la întoarcere.

Regrupați la cazarea din Teth, locul în care vom petrece următoarele trei nopți.

De data aceasta gazdele noastre au fost o familie de albanezi creștini, tot o afacere de familie, care au făcut tot posibilul să ne încânte prin mâncărurile proaspete și grădina de vară amenajată cu mult gust.
Dând startul la ziua cu numărul șapte, cea mai dificilă zi a turului din Albania.

Obiectivul zilei, vârful Maja e Harapit (centru dreapta) sau Matterhorn-ul Albaniei, un vârf care deține pe latura sudică cea mai mare diferență de nivel (cădere liberă), din peninsula balcanică: -1000 metri.

În primele ore am urcat pe traseul marcat, parte din Peaks of the Balkans, un traseu de lung parcurs gândit în circuit, care traversează Alpii Dinarici din Muntenegru, Kosovo și Albania.
Odată ajunși în șaua Qafa e Pejes 1710 metri, am lăsat marcajul și am intrat pe ruta nemarcată înspre Maja e Harapit 2218 metri, vârful ascuțit din centru stânga.
Traseul nemarcat a presupus porțiuni de scrambling (drumeție tehnică), înafara potecilor amenajate și traversări de lapiezuri adânci, care necesită multă atenție și în mod necesar, vreme bună.
Summit! După aproximativ 7 ore am ajuns pe vârf, obosiți dar extrem de încântați datorită frumuseții peisajului.

În total în această zi am acumulat 1650 metri diferență de nivel și aproximativ 20 de km în 12 ore.
A urmat întoarcerea, un drum lung făcut pe jumătate la frontale dar experiența a meritat cu vârf și îndesat.

În ziua cu numărul opt și nouă ne-am stabilit în efervescentul oraș Shkodra, un oraș cu trecut istoric de o diversitate aparte.

De aici am făcut o escapadă la cea mai frumoasă plajă din nordul Albaniei, plaja Rana e Hedhun unde ne-am bucurat de relaxare, apă și o plajă de nisip superbă.

Și puțin turism cultural. În ultima zi, ziua nouă, am vizitat orașul Kruje, cu a sa cetate istorică monument UNESCO, cetatea de scaun a eroului național albanez Skanderbeg.
Cetatea Kruje cu al său vechi bazar, un loc plin de culoare care poate satisface dorințele celor mai înfocați colecționari de suveniruri.
Eroul național Skanderbeg (1405-1468) sau spaima turcilor, personajul istoric care a reușit să unească toate familiile importante albaneze, într-un scop comun, acela de a apăra creștinătatea de invazia turcească.

Ultimele două zile au însemnat întoarcerea spre casă. În ziua zece ne-am oprit în Belgrad unde am avut un scurt tur de oraș și o vizita la la cetatea Belgradului.

Per total o experiență inedită, diversă, cu elemente active, culturale, culinare și balneare, în care am explorat o țară de o frumusețe aparte.

Întoarcerea este o certitudine!

www.activeweekends.ro

https://www.facebook.com/activeweekendscluj/


0 Comments

Leave a Reply

Avatar placeholder

Your email address will not be published. Required fields are marked *